n-am mai dormit de ani de zile si am devenit de nerecunoscut
cand imi pieptan degetele lungi, cand ma aud in castile
care imi cresc armonic din urechi
ma chinuie gandul ca n-am sa te mai visez niciodata
ca goliciunea ta a ramas neexplorata de ochiul meu,
cel mai frumos ochi din lume
ca nu o sa ne mai privim de foarte aproape pana cand
ne-am transforma in ciclopi
ca nu o sa-mi mai zdrobesc gandurile de spatele tau
ca degetele mele nu o sa mai simta cum iti creste barba
de cand nu mai dorm tu zaci abandonat printre pescarii ocazionali
din mintea mea, inca infasurat intr-un sac de plastic
in care ti-am taiat o bresa ca sa poti respira.
trebuie sa dorm ca sa poti sa incoltesti din tampla mea
si sa mi te lipesti de obrazul stang
ca sa te pot contempla narcisic in fiecare dimineata.
Posts
3 comments:
io nu vreau sa zic decat ca nu te opri ca daca ai inceput de ce sa te opresti adica nare rost adik e mai misto
de fapt vroiam sa ma bag in seama
si de drept nu stiu nimic ca e o prostie sa zici ca stii cand de fapt nai cum sa stii
o sa incerc intr o zi smara sa scriu asa cum ne place noua fara semne de punctuatie si fara greturi fara sa mi fie frica fara sa fumez si fara sa respir
ca intr o repetitie pentru patagonia si pentru babuinii si cimpanzeii si toate primatele care ne asteapta sa le amuzam cu glumele noastre fara perdea si cu dulceata de banane rascoapte :)
si cand de prea mult mers oscilant prin nisipuri, niciun fir nu-i va mai rani obrazul spre mangaiere...
Post a Comment