Thursday, August 21, 2008

Kazantip - Republic of Freedom


îmbrăţişare de Kazantip :)

Popovka este un sătuc ucrainian banal, situat pe coasta de SV a peninsulei Crimeea. Aici se strâng anual cam 150.000 de turişti, enorm pentru un loc de mărimea Piatra Oltului, ca să-şi rupă capul la Kazantip. republica Kazantip. sau cel mai longeviv festival de muzică din lume (zic ei). 5 săptămâni de paradis, de pe la jumătatea lui iulie până la sfârşitul lui august, pentru raveri, tranceri, dj-ei de techno şi tot felul de sunete metalice, pentru amatori de party non-stop, pentru toată populaţia junkistă, pentru cei mai rastamani dintre ruşi şi pentru oricine are chef să nu facă altceva decât să stea ziua în pielea goală la soare, să bea şampanie pe plajă şi mai pe seară să-şi aprindă un mare joint, pentru a se pregăti conştiincios pentru o noapte în cetatea care nu vrea să doarmă.

de altfel un sătuc liniştit, unde există o stradă principală, o piaţă, un oficiu poştal şi un bancomat care se încăpăţânează să-ţi dea cât vrea el, nu cât vrei tu. într-unul din puţinele magazine cu de toate de pe străduţa principală, vânzătorul, un hippiot bătrân şi cu vagi tendinţe intelectuale, putea să povestească multe despre România, Ceauşescu şi muzeul comunismului (de la Craiova??). două lumi total diferite. cea de pe plajă, o lume boemă guvernantă de sex, drugs & techno şi implicit... de iluzia de libertate. şi cea din satul convenţional, unde timpul curge în limitele lui calendaristice.

bun aşa.

esenţialul este că, dacă mergi la Kazantip, ai parte de cel mai spectaculos apus de soare de la Marea Neagră, de fapt unul din puţinele locuri unde soarele apune în Marea Neagră. La noi în Vamă, ne aprindem jointu' metafizic de cu dimineaţă ca să stăm cu ochii injectaţi aşteptând răsăritul, ascultând Bolero-ul lui Ravel care răsună de la Ovidiu (dacă o mai răsuna). acolo, la apus, de la discoteci se aude un acid jazz calm şi, într-o atmosferă de lounge, plonjezi în cea mai lăptoasă mare pe care ai simţit-o vreodată. şi soarele se scufundă încet, interminabil în mare, un preludiu la o altă noapte lungă, petrecută departe de lumea civilizată.

totul e ieftin. totul e să rezişti 5 săptămâni. de la ciorbele tătăreşti, până la relaţiile de câte o noapte scăldate în alcool şi căsătoriile în stil Las Vegas, care nu durează decât eventual până la următorul apus. e o diferenţă frapantă între restul Crimeii tradiţionaliste, unde femeile nu-şi dau niciodată sutienul jos pe plajă, distracţia încă se defineşte prin cântări live de hituri ruseşti eterne pe terase gen Mamaia anilor '90, prin seri dansante în discoteci unde, dacă nu eşti în gardă, te mai plesneşte câte un Coco Jumbo la urechea revoluţionară. O Crimee plină de contraste: pe de o parte locuri sălbatice şi spectaculoase, unde se sare de pe stânci, se mânâncă midii abia pescuite de pe pietre, se bea până dimineaţa devreme, se comunică uşor cu oamenii chiar dacă abia rupi o înjurătură pe ruseşte, se urcă pe munţi şi de acolo se admiră Marea Neagră măritată cu nşpe mii de nuanţe de albastru... pe de altă parte, te întâmpină o armată de mămici care-şi cară cu o mână copiii şi cu cealaltă sticla de bere şi ţigara în miezul zilei; petarde de Ucraina, vulgar de frumoase, care ies seara pe faleză strălucind ca nişte brazi de Crăciun. dar reuşesc cu greu să rămână treze până la 12 noaptea. două tipuri de sălbăticii care se derulează în faţa ochilor turistului, care nu ştie dacă să fie fascinat sau stupefiat. eu cel puţin nu ştiam.

asta până am ajuns la Kazantip. acolo totul se clarifică. acolo e clar că se vine pentru droguri, băutură şi futai. locul ăla e o mină de aur pentru Occident, încă vag descoperit de vreun olandez sau neamţ care nu ştie sigur dacă trebuia să meargă la Ibiza sau... nu. totul este la vedere. totul respiră libertate. o utopie. şi un apus care m-a convins că libertatea este pur şi simplu o stare de spirit. şi nimic mai mult.





4 comments:

Anonymous said...

Hey!Ai fost acolo?cum se ajunge?vreau detalii.plss plss :D

Lara D'art said...

foaaaarte tareeeeeeeeee:>

Ksiusha said...

este foarte tare :D

Vaida Bogdan said...

Eu merg anul asta ;-) Sunt curios care a fost traseul tau.